PROIECTUL PRIVIND ÎNVAȚĂMÂTUL SECUNDAR

| NR. CRT. |
COMPETENTE DE EVALUAT | CONTINUTURI ASOCIATE/ ACTIVITAȚI | NR. ORE |
|---|---|---|---|
| 1. | TESTARE INITIALA | 1 h | |
| 2. | 1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora. 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă; | 1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compuşii organici; tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă; formule brute, moleculare şi de structură ale claselor de compuşi organici studiaţi. Izomeria de catenă, de poziţie pentru compuşii organici studiaţi. | 1 h |
| 3. | 1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale 1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora. 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă | Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi şi compuşi cu funcţiuni: • Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine. • Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici. • Compuşi cu funcţiuni mixte: aminoacizi, zaharide. | 1 h |
| 4. | 1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale; 1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora. 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă; | Alcani – serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, monohalogenarea propanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului; arderea; benzine, cifra octanică; putere calorică.. | 1 h |
| 5. | 1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale; 1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora. 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă; | Alchene – serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă şi de poziţie, (izomeria geometrică )* dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O; regula lui Markovnicov; polimerizarea. | 1 h |
| 6. | 1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale; 1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora. 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă; | Alchine – serie omoloagă, denumire, formule de structură; structura acetilenei, izomerie de catenă şi de poziţie; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O, regula lui Markovnicov; arderea. Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil. | 1 h |
| 7. | 5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici. | Cauciucul natural şi cauciucul sintetic: proprietăţi fizice | 1 h |
| 8. | 1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora. 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă; | Arene: benzen, toluen, naftalină – formule de structură, proprietăţi fizice, proprietăţi chimice – benzen: halogenarea catalitică, nitrarea, alchilarea cu propenă, toluen: halogenarea catalitică, nitrarea, naftalină: sulfonarea, nitrarea *adiţia H2, Cl2 la benzen; adiţia H2 la naftalină; halogenarea toluenului la catena laterală. | 1 h |
| 9. | 3.1. Rezolvarea de probleme 3.2.Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie. 3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme. | Calcul stoechiometric, puritate, randament Rapoarte molare/masice Utilizări ale substanţelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală. *Conversie utilă, conversie totală | 1 h |
| 10. | TESTARE INTERMEDIARA. | 1 h | |
| 11. | 1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă | Alcooli: metanol, etanol, glicerină – formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere). Proprietăţi chimice: fermentaţia acetică, arderea metanolului, obţinerea trinitratului de glicerină, deshidratarea 2-butanolului. *Fenoli: denumire, clasificare, caracter acid, nitrarea fenolului | 1 h |
| 12. | 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă; | Alcooli . Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Acţiunea biologică a etanolului * Amine: denumire, clasificare, caracter bazic, alchilarea aminelor, diazotarea anilinei. Sinteza metiloranjului. | 1 h |
| 13. | 1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale | Acizi carboxilici: formule de structură, proprietăţi fizice; proprietăţi chimice: reacţii cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, reacţia cu alcooli. Esterificarea acidului salicilic; hidroliza acidului acetilsalicilic | 1 h |
| 14. | 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă | Grăsimi – hidrogenarea grăsimilor lichide. Agenţi tensioactivi: săpunuri şi detergenţi – acţiunea de spălare. | 1 h |
| 15. | 1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă | Zaharide (glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza) – stare naturală, proprietăţi fizice. Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane); fermentaţia alcoolică a glucozei; oxidarea glucozei cu R. Tollens şi Fehling. | 1 h |
| 16. | 4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective. | Polizaharide: hidroliza enzimatică a amidonului; identificarea amidonului. | 1 h |
| 17. | 1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale | Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): denumire, clasificare, proprietăţi fizice; caracter amfoter | 1 h |
| 18. | 4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective. | Proteine – condensarea aminoacizilor; hidroliza enzimatică a proteinelor. Importanţa reacţiei de hidroliză. Denaturarea proteinelor. | 1 h |
| 19. | 3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative. 3.2.Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie. 3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme. | Rezolvare modele de teste complete pentru bacalaureat | 2 h |
| 20. | TESTARE FINALĂ. | 1 h |